"Bietul Cadrilater a fost o jertfa mai mult - si inca o jertfa inutila - pe altarul Transilvaniei", scria in memoriile sale Mihail Manoilescu. ULTIMUL TERITORIU CEDAT DE ROMANIA "Bietul Cadrilater a fost o jertfa mai mult - si inca o jertfa inutila - pe altarul Transilvaniei", scria in memoriile sale Mihail Manoilescu. Politica lui Adolf Hitler diferea de la o regiune la alta a Europei. Conform principiului "Liniste in Sud-Est", Führer-ul voia sa mentina tarile din zona in afara oricarui conflict armat.
STRATEGII. Tactica adoptata de el a fost aceea de atragere de partea sa a Ungariei si Bulgariei. Hitler stia pretul loialitatii aliatilor sai: cele doua mult disputate teritorii romanesti: Transilvania si Cadrilaterul. Aflata sub dominatia dictaturii carliste, clasa politica romaneasca a cedat la prima amenintare a Führer-ului. In vara lui 1940, Hitler ii trimite lui Carol al II-lea o scrisoare prin care ii cerea sa inceapa negocierile cu cele doua tari vecine pentru a pune astfel punct disputelor teritoriale.
In chestiunea Cadrilaterului, inainte de inceperea negocierilor, autoritatile romane au incercat sa pastreze Silistra si cateva localitati de pe litoralul Marii Negre (Balcicul, Caliacra si Cavarna). Lucru pe care Guvernul de la Sofia l-a refuzat, invocandu-l ca motiv pentru amanarea initierii discutiilor.
ULTIMATUM. Cu atat mai fermi ramaneau bulgarii pe pozitii, cu cat se stiau protejati de Hitler. Si nu se inselau: acesta insista pe langa Guvernul roman, trimitandu-i la 31 iulie 1940, prin ministrul Reichului la Bucuresti, Wilhelm Fabricius, un nou ravas, pe care ministrul de Externe Manoilescu il primeste, insotit de urmatoarele cuvinte: "Führer-ul socoteste retrocedarea Dobrogei de Sus in granita de la 1913, inclusiv Silistra si Balcic, ca o solutie extraordinar de loiala si care trebuie acceptata pur si simplu."
INCEPUTUL
