In perioada interbelica, una dintre marile spaime ale politicienilor din Romania a fost o eventuala pretentie a Uniunii Sovietice asupra Basarabiei. Dupa 22 de ani de la Unirea din 1918, Moscova s-a pronuntat, cerand in plus si nordul Bucovinei. FRONTIERA PE PRUT In perioada interbelica, una dintre marile spaime ale politicienilor din Romania a fost o eventuala pretentie a Uniunii Sovietice asupra Basarabiei. Dupa 22 de ani de la Unirea din 1918, Moscova s-a pronuntat, cerand in plus si nordul Bucovinei.
La 23 august 1939, marii dictatori ai Europei, Stalin si Hitler, batusera palma in vederea impartirii batranului continent. Dupa cateva zile, la 1 septembrie, Polonia fusese atacata de nazisti si apoi de sovietici. In primavara anului urmator, Europa de Vest a fost stearsa de pe harta Europei de tavalugul nazist. Era evident faptul ca in Europa venisera "vremuri interesante". Insa elita bucuresteana parea ca traia intr-un turn de fildes, fara sa vada ca in jur se prabusea totul. La inceputul lunii iunie 1940, Romania se afla in sarbatoare pentru a omagia 10 ani de la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. Cateva zile mai tarziu, la 22 iunie, acelasi Carol se vedea un mic Mussolini sau Hitler, transformand Frontul Renasterii Nationale in Partidul Natiunii, unic si totalitar, condus de rege.
TELEGRAMA FATALA. In tot acest timp, la Moscova, liderii comunisti redesenau harta Europei de Est, in conformitate cu intelegerea cu Hitler din 1939. Dupa ce si-au luat jumatate din Polonia, sovieticii au trimis in iunie 1940 note ultimative catre Romania (privind Basarabia si Bucovina de Nord) si catre cele trei tari baltice (Lituania, Letonia si Estonia). In ziua de 26 iunie, ambasadorul roman la Moscova, Constantin Davidescu, a primit o nota ultimativa de la ministrul de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, prin care Bucurestiul trebuia sa "evacueze", in doar do
