Incepand de azi intra in vigoare noile Norme ale Bancii Nationale a Romaniei privind limitarea creditului de consum, masuri care, chiar daca nu convin atat clientilor cat si bancilor comerciale, sunt explicabile (cresterea deficitului de cont curent) si mai ales anticipate. Guvernatorul BNR nu a facut niciodata un secret din planul sau de limitare a creditarii. Ultima oara l-a prezentat in data de 8 iulie 2005. Atunci, Consiliul de Administratie a decis modificarea normelor privind limitarea riscului de credit pentru imprumuturile persoanelor fizice. In esenta, aceste reglementari stipulau ca totalul angajamentelor de plata lunare - respectiv rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si altor contracte de aceeasi natura, cum ar fi cele de leasing, ori de cumparare de bunuri in rate - nu poate depasi un plafon maxim de 40 la suta din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, al familiei acestuia. Prin noile Norme nu se face altceva decat sa se definitiveze strategia guvernatorului Mugur Isarescu.

Problema care se pune, insa, este aceea a eficacitatii masurilor adoptate. Va fi redus creditul de consum al populatiei? Teoretic, avand in vedere restrictiile impuse si nivelul deosebit de ridicat al garantiilor s-ar putea spune ca da. Totusi, tinand cont de inventivitatea bancilor comerciale - Mugur Isarescu recunostea ca "bancile comerciale urmaresc obtinerea profitului, iar pentru asta sunt gata sa scoata bani din piatra seaca"- si ponderea redusa in PIB a creditarii, cu mult sub media europeana, "Planul Isarescu" are sanse reduse de eficacitate. Este un lucru recunoscut de specialistii bancari. Studiul "Riscurile pentru stabilitatea financiara din Romania" demonstreaza acest lucru. Autorii subliniaza ca ponderea in PIB a creditului catre populatie a atins la sfarsitul anului trecut 5% (fata de 0,63