Economia Germaniei pare sa mearga din ce in ce mai rau. Cifrele publicate de catre Biroul Federal de Statistica indicau pentru primul semestru un deficit public de 3,7 la suta din Produsul Intern Brut (PIB), iar analistii se aratau sceptici in privinta unei posibile intrari in normele prevazute de Pactul de Stabilitate al zonei euro inainte de 2008. Din 2003 cresterea economica este aproape nula, rata somajului se apropie de 10 la suta, in timp ce numarul muncitorilor scade cu 50 de mii pe an.
O analiza realizata saptamana trecuta de cotidianul francez, Le Figaro incerca sa determine cauzele acestei situatii si posibilitatile care ii raman Berlinului pentru viitorul apropiat. O prima cauza a acestei incetiniri economice ar fi socul reunificarii.
Primit initial cu entuziasm, acesta s-a transformat rapid in costuri fabuloase. Prea multa protectie sociala, prea multe subventii, prea multe impozite, si prea putina libertate de a intreprinde: toate acestea au sufocat economia Germaniei. Pe langa cheltuielile reunificarii, ale celor legate de somaj si asigurarile medicale, Germania trebuie sa suporte si consecintele imediate ale extinderii UE, precum concurenta mainii de lucru cu 25 la suta mai ieftine. Germania pare sa se acomodeze greu cu noul context mondial.
Desi continua sa construiasca masini de lux si produse chimice traditionale, a ramas mult in urma in privinta tehnologiei de varf. De asemenea, sistemul sau educativ, in special cel primar este in pana. Universitatile de elita si-au pierdut si ele prestigiul. Sindicatele nu mai reprezinta decat 15 la suta dintre salariati.
''Agenda 2010'', departe de orice realizari
In luna martie Guvernul a anuntat un nou plan de revigorare a economiei, sub titulatura ''agenda 2010'', care incearca sa dea mai multa libertate intreprinzatorilor. Din pacate insa, nici sistemul pensiilor,
