Acordul realizat dupa mai multe amanari succesive asupra proiectului de constitutie, denuntat a doua zi de catre minoritatea sunnita Dupa nu mai putin de trei amanari succesive ale termenului-limita stabilit pentru 15 august, proiectul noii constitutii a Irakului parea a fi intrunit, in fine, acordul celor trei parti componente ale spectrului politic, etnic si religios irakian, siitii majoritari, sunnitii minoritari si kurzii. Sambata, vicepremierul siit, Ahmed Chalabi, anunta cu vizibila satisfactie: "Negocierile s-au incheiat cu un acord. Toata lumea a facut concesii, avem un document excelent". Bucuria a fost insa prematura, ieri, duminica, documentul a fost prezentat parlamentului, dar, surpriza, deputatii sunniti nu au mai fost de acord si, ca atare, proiectul nu a putut fi pus la vot. Mai mult, cinci din membrii sunniti ai guvernului au ridicat noi obiectii asupra a nu mai putin de 13 prevederi ale noii constitutii, acuzandu-i de tradare pe reprezentantii sunniti care si-au dat asentimentul, cu o zi inainte, asupra proiectului. Sunnitii se tem ca o autonomie sporita pentru siitii din sud si kurzii din nord ar putea consfinti scindarea de facto a tarii in trei zone separate si i-ar priva de veniturile de pe urma exploatarii resurselor petrolifere irakiene, care se gasesc in partea de sud si cea de nord a Irakului. Trimisul SUA in Irak, Zalmay Khallizad a depus eforturi intense de culise pentru a determina siiti, sunniti si kurzi sa cada la invoiala. Americanii sunt de parere ca imposibilitatea adoptarii noii constitutii reprezinta o serioasa lovitura pentru sperantele de a-i implica pe sunniti, din randurile carora provin majoritatea rebelilor, in procesul de negocieri. Intr-o corespondenta a trimisului sau la Bagdad, saptamanalul londez "Observer" considera ca esecul actualelor negocieri politice aduce tot mai aproape spectrul razboiului civil, care va compl