Un bancher occidental spunea recent la o reuniune neprotocolara: “Intregul sistem bancar romanesc acorda in sase luni (in jur de 10.000 de credite) tot atatea credite cate acorda in acelasi interval o singura banca din Uniunea Europeana”. Intr-adevar, in 2002, cand a inceput sa se dezvolte creditul imobiliar/ipotecar in Romania, studiile de piata (pe care le-a consultat si BNR) estimau o crestere de 1-1,5 miliarde de euro anual pe acest segment. La trei ani de la lansarea cre

Un bancher occidental spunea recent la o reuniune neprotocolara: “Intregul sistem bancar romanesc acorda in sase luni (in jur de 10.000 de credite) tot atatea credite cate acorda in acelasi interval o singura banca din Uniunea Europeana”. Intr-adevar, in 2002, cand a inceput sa se dezvolte creditul imobiliar/ipotecar in Romania, studiile de piata (pe care le-a consultat si BNR) estimau o crestere de 1-1,5 miliarde de euro anual pe acest segment. La trei ani de la lansarea creditului pentru locuinte, volumul total al creditelor ipotecare abia a atins 1,2 miliarde de euro. Dupa aparitia primelor norme de limitare a creditarii, din februarie 2004, ritmul de crestere a incetinit vizibil, ajungand ca in primele sase luni ale acestui an, volumul creditelor noi acordate sa fie de numai 306 milioane de euro. Ce se va intampla insa din aceasta toamna, cand intra in vigoare si Norma nr. 10, a doua restrictionare impusa de BNR in domeniul creditarii?

Pentru a reduce deficitul de cont curent, Banca Centrala doreste limitarea creditului, in principal al celui in valuta. Daca in cazul creditului de consum, acest lucru poate fi inteles, in cazul creditului de locuinta, masurile BNR ridica semne de intrebare. In primul rand, rata de default pe creditele ipotecare/imobiliare este aproape inxistenta. Creditul pentru constructia de loc