Odată cu democraţia, peste noi au năvălit şi diverse subtilităţi care, pe vremea lui Ceaşcă, nu dădeau nimănui dureri de cap. Ca de-o pildă, diferenţa dintre public şi privat. Adică dintre viaţa personală şi viaţa ,oficială", între ceea ce eşti în străfundurile tale şi obrazul pe care-l arăţi lumii. În marele său fariseism, o anumită parte a lumii face cu fermitate distincţia între ,on the record" şi ,off the record", adică între ceea ce e sortit să rămână ,între băieţi", adică la un pahar de vorbă, şi ceea ce ai dreptul să faci public. Veţi spune că e un duplicitarism de cea mai joasă speţă - şi chiar aşa e. Pe de altă parte, avem de-a face cu o originală dialectică a robinetului cazanului şi a politeţii indestructibile: în traducere liberă, e acelaşi comportament care face din tine un onorabil om de familie care nu-şi refuză, însă, plăcerea casei de toleranţă.

,Omul dintr-o bucată" e, în perversitatea universului în care trăim, un ins fără maniere, un inoportun, un fraier ce nu înţelege nimic din rafinamentul lumii civilizate. El nu înţelege ,înaltele comandamente", ,oportunităţile", ,priorităţile", ,susceptibilităţile", ,sensibilităţile" şi aşa mai departe. Ce mai, e un bădăran. Noroc cu băgătorii de seamă ce sar imediat cu grebla şi hârleţul şi-l readuc pe drumul cel bun. Pentru că o fi el ,om-dintr-o-bucată", dar după gustul vremii le cam calcă în străchini!

Opusul omului-dintr-o-bucată e omul-din-bucăţi, adică postmodernul corect politic. El ştie în fiecare clipă ce se spune şi ce nu se spune, cum se minte cu deferenţă şi cum se salvează aparenţele chiar când planeta e acoperită de fumul negru de tip Copşa-Mică. Un om ce nu e bădăran e dl Ladislau Csendes. Dl Csendes rezistă de mai mulţi ani, în ciuda situaţiilor jenante în care şi-a pus de mai multe ori colegii (sau poate tocmai din acest motiv!) în Consiliul Naţional pentru Stud