Acoperindu-ne de amaraciune, Radu Anton Roman s-a stins. Avea abia 57 de ani. In 1999 a facut parte din echipa ziarului Adevarul. Manuind cuvintele ca pe niste ingrediente fastuoase, a scris o rubrica devorata de cititori: "Cronica gastronomica".
Titlul unui comentariu de-al sau, "La masa cu Dumnezeu", are o rezonanta trista acum, cand toate rugaciunile il insotesc dincolo. In cartile si emisiunile sale, Radu ne-a adus Raiul mai aproape, un taram scaldat in miresme de mancare romaneasca si populat de oameni cumsecade, unde i-a placut sa traiasca.
S-a nascut in Fagaras, pe 19 august 1948. A absolvit Ziaristica in 1976 si s-a dedicat total meseriei, scriind proza, poezie si publicistica, impunandu-si prezenta ideii in domenii variate: teatru, gastronomie, arta pescuitului.
Ghid si translator in echipa lui Jacques Yves Cousteau, a mostenit de la celebrul explorator microbul descoperirii. Pastrandu-si reflexele, a luat la pas Romania, descifrandu-i misterele culturale, in rol de pescar, vanator, cunoscator de etnografie si folclor.
Luni seara, un stop cardio-respirator l-a alungat dintre noi... Radu Anton Roman a acordat ultimul interviu in presa in editia din 2 iulie a ziarului Adevarul.
Rep: Unde este centrul gastronomic al Romaniei?
R.A.R. Romania este un arhipelag, iar fiecare zona este o insulita care continua sa ne surprinda. Din cauza ca romanii nu au calatorit mult, ramanand in satul lor, casatorindu-se adesea intre rude, retetele nu au circulat.
Totusi, bucataria noastra ne recomanda in lume, desi nu prea este cunoscuta. Cat am umblat prin tara - si am facut-o indestul - am dat de niste lucruri care m-au socat.
Am dat in Gorj chiar si peste celebra inima de mort, macerata in alcool. Eram student, faceam cercetare sociologica si, in vizita in casa unor gazde dintr-un sat
