Salariul unui functionar public din Suedia poate ajunge de la 25.000 de euro pana la 150.000 de euro pe an.
Comparativ cu sistemul de salarizare din tara noastra, diferenta este ca de la cer la pamant, caci functionarul din administratia publica romaneasca de-abia daca ajunge, intr-un an, la valoarea lefurilor lunare din Suedia.
Potrivit presedintelui Uniunii Sindicatelor Functionarilor Publici din Suedia, Annette Carnhede, salarizarea corpului functionaresc se face diferentiat, prin negocieri directe cu administratia, in functie de fondurile alocate de la buget.
"Sindicatele impreuna cu administratia stabilesc numarul de personal si nivelul salarizarii in institutiile statului", a precizat oficialul suedez.
Nu acelasi lucru se poate spune insa despre situatia de la noi, unde reprezentantii functionarilor nu pot negocia cu administratia nivelul salarizarii si nici necesarul de personal, acestea fiind stabilite exclusiv de guvern printr-o centralizare excesiva si birocratica.
Un alt aspect care ne desparte de modelul nordic este politizarea excesiva a functiei publice.
"Daca in Suedia, administratia este independenta politic, la noi, functiile publice mai sunt inca negociate ca la talcioc si folosite doar pentru a multumi clientela politica a unui partid sau altul", a precizat Vasile Marica, liderul Aliantei Federative Sed Lex, cea care a organizat de altfel intalnirea cu oficialii suedezi.
In plus, este de remarcat ca in Suedia agentiile guvernamentale au inceput sa fie inlocuite cu structuri organizatorice noi, in care ministerele si guvernul comunica mult mai direct cu structurile administrative si nu prin intermediul agentiilor, care fac un baraj de comunicare intre guvern si structurile descentralizate. In Romania insa, aceste agentii abia se infiinteaza.
Cu alte cuvinte,
