Scriam intr-un articol mai vechi ca Internetul a schimbat protocolul de comunicare, asa cum il stim si il folosim cotidian, in sensul valorizarii scrisului, redescoperit si reinventat ca instrument de transmitere a unui mesaj. Multi dintre noi uitasera sau, intre cei mai tineri, nu cunoscusera placerea redactarii unei scrisori, insa prin aparitia e-mail-ului situatia s-a schimbat. Apoi, au aparut programe pentru comunicare instant, iar e-mail-ul a pierdut teren, cel putin din perspectiva comunicarii imediate.
Scrisul prin programe instant tip messenger este asimilat de utilizatorii lor actului vorbirii. Este frecventa expresia: „vorbim pe mess(enger)“; apoi, rapiditatea scrierii, folosirea prescurtarilor si a codurilor (cuvinte inventate, anglicisme – scurte, emoticoane chiar) au rolul de a crea iluzia simultaneitatii dintre scris si potentiala exprimare orala a unui mesaj.
As adauga, in paranteza, alt fenomen similar: sms-urile. In ciuda ieftinirii convorbirilor – pe alte meleaguri, Doamne fereste la noi! –, piata sms creste de la an la an. Comunicarea se face concis prin intermediul unor cuvinte mutilate ad maximum, iar scrisul se impune, iata, si pe telefon.
- Cei patru muschetari
Ultimele miscari de piata de instant messenging pot aduce insa schimbari importante in stilul nostru de comunicare. In paranteza, amintesc si de web-cam, destul de popular, insa fara un rol evident in comunicare, poate ca are un rol sentimental si pe acela de a da un plus de autenticitate. Vocea insa a fost marea miza pentru care s-au batut din ce in ce mai agresiv cei ce ofereau servicii instant messenging, iar inceputul revolutiei s-a numit Skype. Acest programel, usurel si simplist ca facilitati, la inceputurile sale, a rupt gura tirgului si a cistigat in citeva luni milioane de utilizatori in Europa. De ce? Prin faptul ca oferea o transmisie exe
