In octombrie implineste 22 de ani. Pentru prima data dupa patru ani, Cristian Gavrila isi va sarbatori ziua acasa Si atunci, de ziua lui, va incerca sa uite toate duminicile, Craciunurile si Pastele petrecute in ultimii patru ani in Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova. S-a trezit la sase dimineata. Nu i se mai intimplase pina atunci. Cu tot regimul de detentie, disciplinar si sever, niciodata nu se aratase prea indatoritor in ceea ce priveste orele de trezire. Ii placea sa doarma. Iar acolo, in celula - de patru ani devenita dormitor pentru el si inca sapte detinuti - diminetile erau cel mai greu de suportat. Cind stia ca le pierduse sirul, ca toate erau la fel, asa cum si patul, si peretele, si gratiile de la fereastra erau neschimbate. Asa ca-i placea sa mai intirzie, facind pe adormitul, cit sa nu le vada inca. Oricum il asteptau. Dar ieri, fara ca macar sa faca vreun efort, Cristi s-a trezit fix la sase. A deschis ochii si a ramas cu ei asa ore in sir. Voia sa vada totul. Era pentru ultima data. Era ultima dimineata petrecuta ca detinut la Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova. Datorii platite cu lantisoare smulse de la gitul fetelor „Eram printr-a doispea cind m-a prins nebunia cu masinutele“, isi aduce aminte Cristian inceputul cosmarului. „Toti banii luati de la parinti pe asta se duceau. Am amanetat lantisorul de aur al sora-mii. Am facut datorii mari si nu stiam cum sa le platesc. Cind am smuls primul lant de la gitul unei fete, am crezut ca am gasit cea mai usoara cale de a face bani. Si nu m-am oprit pina nu m-au prins“. In 2001, elev de 17 ani in ultima clasa la Liceul „Matei Basarab“ din Craiova, Cristian Gavrila a fost condamnat la sase ani de detentie pentru infractiunea de tilharie. Starea de soc a durat aproape un an. „Stiam ca eram vinovat si ca trebuia sa platesc. Poate ca stiusem dinainte ce ma asteapta, chiar in momentele in care co