MAGAZIN Parul balai, de la romani la Madonna, Lady Diana si Kelly Bundy.
Probabil ca una din cele mai inspirate inventii ale timpului a fost vopseaua pentru par blond. Poate ca darul cel mai de pret pe care-l daruiesc ursitoarele tinerelor fete e tocmai auriul parului. Sa fie oare garantia fericirii? Sau a vedetismuluiâ¦
Daca parul blond aduce sau nu fericirea, ramane de discutat. Vedetismul insa e asigurat. Si nu-i neaparat vorba de afisele de la Hollywood sau de concerte pe marile scene ale muzicii internationale. E suficient sa fii blonda ca sigur intri-n cartea recordurilor, cel putin la capitolul bancuri! Pana si papusile blonde se vand mai bine. Concluzie: blondul n-are sanse sa moara prea curand.
MUZA BLONDA. Moda blondelor nu-i nici pe departe proaspata. Poetii romani au fost printre primii care i-au descoperit vraja si si-au inchinat versurile "amantei cu parul de aur", in timp ce sotiile razboinicilor asteptau cu nerabdare sa li se-ntoarca barbatii acasa cu prada de razboi: parul blond al barbarilor din care sa-si faca mese. Crestinismul a desacralizat, pentru o vreme, idealul feminin, insa Renasterea a redat blondelor ce e al blondelor. Si-au adjudecat repede rolul de muze pentru artisti, iar domeniile stiintei au cautat care mai de care metode pentru decolorarea parului. Maestru este totusi secolul XX, cu ai sai Eugene Schuller si Lawrence Gelb, inventatorii vopselelor si sampoanelor nuantatoare, bucuria "testata dermatologic" a tuturor femeilor.
MODEL. Hollywood-ul a "mirosit" repede potentialul cinematografic al fetelor cu parul balai, iar Jean Harlow, Shirley Temple, Betty Grable si Rita Hayworth au cules primii lauri ai impactului la public al buclelor blonde. Cu figurile lor angelice, gingase, cu atitudinea lor senzuala si feminitatea lor "cuminte", au impamantenit, pentru o vreme, paralela dintre parul blond si o oarescare a
