Proaspat uns ministru al Sanatatii, purtatorul de vorbe al PNL a avut revelatia ca nu sunt bani. Cu aproape 10 mii de miliarde datorii, cu spitalele care nu mai au nici de antinevralgice, cu farmacistii care protesteaza periodic fiindca nu mai pot credita statul, sistemul e pe pragul de a-si da duhul.
Ce remediu a gasit Eugen Nicolaescu pentru Sanatate? Efectul placebo.
Pentru ca sa-si poata indeplini promisiunile electorale si Alianta care l-a propulsat sa poata spera la oarece voturi si in 2007, urmasul lui Cinteza a gasit solutia. A cules, de fapt, de pe buzele premierului – seful sau de partid – o idee demna de cartea alba a marilor gogomanii postdecembriste.
Ca sa dopam Sanatatea cu banii de care e vitala nevoie, largim baza de impozitare. Pana aici gandirea pare a avea un sambure rational. Daca ne referim la Top 300 al marilor evazionisti fiscali, largirea bazei ar avea un sens.
Numai ca Nicolaescu se gandeste sa puna biruri noi pe cei pe care ii are la indemana: pensionari, tarani, asistati social. De aici incolo, ministrul da un recital de nonsensuri. Ii va pune pe amarasteni la plata, mai exact se va face ca-i pune, pentru ca si ei se vor preface ca vor plati.
Sa ramanem, deci, pe locurile noastre, fiindca, finalmente, nu se va intampla nimic. Desigur, nici bani mai multi la buget nu vor veni. Cat costa tot acest traseu birocratic, aceasta pastila placebo cu care Nicolaescu vrea sa puna pe picioare Sanatatea, ramane o informatie clasificata.
Vom afla peste 40 de ani, care mai apuca.
Economistul din capul ministerului, in care unii si-au pus speranta tocmai fiindca stie tabla inmultirii, se gandeste sa mute niste bani dintr-un buzunar al statului intr-altul.
In loc sa ia din pensia fiecarui batranel, va lua de la Casa Nationala de Pensii; in loc sa ia din ce nu au asi
