August-septembrie sunt dominate de filme americane - unele foarte bune, care merita vazute, altele asa si-asa, dar cele mai multe proaste si foarte proaste. Totusi, pe langa filmele franceze analizate ultima cronica, au mai iesit intre timp inca doua: LEnquęte corse/Filiera corsicana (2004), regia Alain Berberian, comedie savuroasa foarte potrivita pentru vacanta de vara, cu Jean Reno si Christian Clavier. Acesta din urma joaca rolul unui comisar de pe continent, care merge sa faca o investigatie in Corsica - ceva in legatura cu o deturnare de fonduri. Mentalitatea corsicana - oameni reticenti cu strainii, supusi altor legi decat cele oficiale, continentale - e excelent caricaturizata, cu un umor ce nu aluneca in nici un moment in facil sau vulgar. Un film ce n-ar trebui ratat, mai ales de catre amatorii de comedii europene.
Celalalt film francez e, din pacate, la polul opus: LAntidote/Antidotul (2005), de Vincent de Brus. Se vrea tot o comedie, e tot cu Christian Clavier, dar e de-un umor atat de rasuflat, incat il face cu greu suportabil si unul din cele mai proaste filme ale anului 2005 de pe ecranele romanesti. Singurul motiv pentru care, eventual, v-ati aventura la el ar fi rolul regretatului Jacques Villeret - actor excelent si destul de singular in cinematografia franceza, specializat in roluri secundare, cunoscut mai ales din filmele lui Claude Lelouche. A jucat si-n comedii de succes ca Le Diner de cons/La cina cu un gogoman (1998, regia Francis Veber), unde a facut un rol memorabil.Villeret a murit in iarna trecuta, iar LAntidote e unul din ultimele filme in care a jucat.
Pe langa cele doua filme franceze, mai e inca un film european pe ecrane in momentul de fata, din cele ce au avut premiera de curand. De fapt, el a fost prezentat initial in deschiderea Festivalului Filmului European, din mai, la Bucuresti, si a iesit in sali in luna
