In altele, din pricina curentului puternic anti-extindere din interiorul parlamentelor nationale. Este, printre altele, cazul Austriei sau cel al Olandei. In aceasta din urma, este vie inca memoria respingerii hotarate a Constitutiei europene, respingere care, pentru inamicii urmatorului val al extinderii, reprezinta un argument puternic in pledoaria pentru amanarea Romaniei. Profitand de prezenta in Romania a ministrului olandez al afacerilor europene, am incercat sa prefiguram, pentru cititori
In altele, din pricina curentului puternic anti-extindere din interiorul parlamentelor nationale. Este, printre altele, cazul Austriei sau cel al Olandei. In aceasta din urma, este vie inca memoria respingerii hotarate a Constitutiei europene, respingere care, pentru inamicii urmatorului val al extinderii, reprezinta un argument puternic in pledoaria pentru amanarea Romaniei. Profitand de prezenta in Romania a ministrului olandez al afacerilor europene, am incercat sa prefiguram, pentru cititorii nostri, atmosfera in care va fi semnat, de catre parlamentul olandez, actul ce recunoaste aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Nicolai Atzo reda imaginea unei Uniuni Europene ai carei cetateni percep structurile suprastatale ca fiind straine de destinele lor si prea putin implicate in acestea, o Uniune aflata in cautarea sistemului ideal de organizare, menit sa-i asigure un loc pe pietele mondiale. Romania este asteptata si acceptata in mare masura, dar atmosfera care o va intampina este cu totul alta decat cea de care s-au bucurat, in 2004, celelalte state foste comuniste.
Capital: Ecourile esecului ratificarii Constitutiei europene sunt inca vii, iar motivele reale din spatele “Nu”-ului popular din Franta si Olanda sunt inca subiect de disputa. Care ar fi acestea, dupa parerea dumneavoastra?
Nicolai Atzo: Ceea c
