Costurile pe care le vor suporta autoritãţile americane în urma trecerii uraganului Katrina s-ar putea ridica la circa 100 miliarde de dolari, depãşind cu mult pierderile provocate de atentatele de la 11 septembrie 2001. Potrivit senatorului republican Judd Gregg, preşedinte al Comisiei pentru Buget din Senatul american, “nu existã nici o îndoialã asupra faptului cã aceste costuri le vor depãşi cu mult pe cele ale atentatelor de la 11 septembrie din New York". La rândul sãu, ministrul de finanţe, John Snow, a declarat cã efectul asupra întregii economii americane ar putea fi reducerea creşterii cu o jumãtate de procent.

Pe fondul calculelor privind pagubele provocate de uragan, echipele de intervenţie au început operaţiunile de desecare la New Orleans. Primarul Ray Nagin a avertizat asupra riscurilor pe care le presupune rãmânerea locuitorilor în oraş şi a autorizat poliţia şi armata sã evacueze orice persoanã care refuzã sã îşi pãrãseascã locuinţa: “În apã existã toxine, existã scurgeri de gaze şi am putea asista la explozii. Combustibilul şi substanţele chimice scurse din vehicolele inundate au format o peliculã subţire care pluteşte pe apã. Dacã uleiurile inflamabile intrã în contact cu scurgerile de gaze aprinse, Dumnezeu sã ne aibã în pazã.”

Mike McDaniel, de la Departamentul Calitãţii Mediului, din Lousiana, a declarat cã singura opţiune este ca apele contaminate sã fie pompate direct în lacul Pontchartrain. Din cele 148 de pompe permanente ale oraşului New Orleans funcţioneazã în prezent, la întreaga lor capacitate, trei. Autoritãţile au anunţat cã New Orleans este inundat în proporţie de 60 la sutã – în scãdere faţã de cele 80 de procente, cât a fost iniţial. O datã cu reducerea suprafeţei inundate, au început sã iasã la vedere cadavre, deşeuri de canalizare şi vehicole care au început sã rugineascã.

Ioan BUTIURCÃ

Costurile pe care