Creditele bancare in lei sau valuta nu sunt agreate in orasele sau comunele aradene, spre deosebire de municipiul resedinta de judet, unde acestea sunt o adevarata baza a dezvoltarii locale. Astfel, primarii refuza sa apeleze la credite pentru ca nu accepta ideea de a se indatora la bancile comerciale. In aceste conditii, la cele mai multe administratii locale, singurele surse extrabugetare pentru acoperirea unor investitii raman fondurile europene. Un exemplu ar fi orasul Ineu care nu are contractat nici un credit de la vreo banca, edilii locali preferand, pana acum, sa lucreze cu banii disponibili la buget. In schimb, Primaria are doua proiecte pentru finantari din fonduri Phare, unul dintre ele fiind, practic, aproape de final. "Avem un proiect Phare, in valoare de doua milioane de euro, din care noi trebuie sa contribuim cu 100.000 de euro, de la bugetul local. Apoi, mai exista inca un proiect, la care acum lucram, tot pentru accesarea de fonduri Phare, prin care dorim sa reabilitam retelele de apa", sustine viceprimarul orasului Ineu, Ioan Leucuta. Nici la Pecica situatia nu se prezinta altfel, primarul orasului, Iustin Cionca, mentionand ca institutia pe care o conduce nu a contractat nici un credit si, probabil, nici nu va lua in viitorul apropiat. El a afirmat, insa, ca ar lua credite doar daca ar avea surse sigure, de unde sa stie ca se vor intoarce bani catre Primarie. In schimb, in oras se pune baza mare pe fondurile externe. "Avem un proiect Samtid, in valoare de doua milioane de euro, si unul Phare, de patru milioane de euro, la care am si fost declarati eligibili si am obtinut, practic, finantarea", sustine Cionca. Cel mai categoric adversar al imprumuturilor s-a dovedit a fi primarul orasului Chisineu Cris, Gheorghe Burdan, care nu are nici cea mai mica intentie de a accesa un credit pentru investitii. "Nu avem nici un credit, noi facem totul prin