In Romania, Stefan Foris conducea din subteran PCdR, incepand cu decembrie 1940. Dupa intreruperea legaturilor cu Moscova si desfiintarea Internationalei a III-a (1943), "rezerva" de comunisti romani care a scapat de gloantele marii terori sau de inchisorile anticomuniste s-a regrupat in patria sovietelor."Munci de raspundere" si "munci de jos"
In Romania, Stefan Foris conducea din subteran PCdR, incepand cu decembrie 1940. Dupa intreruperea legaturilor cu Moscova si desfiintarea Internationalei a III-a (1943), "rezerva" de comunisti romani care a scapat de gloantele marii terori sau de inchisorile anticomuniste s-a regrupat in patria sovietelor.
"Grupul de la Moscova", cum au fost numiti generic toti comunistii romani care s-au retras in patria Sovietelor pentru implinirea visului internationalist, s-a conturat in jurul unui singur personaj - Ana Pauker si al unei institutii - Radio "Romania Libera". Fiecare dintre ei, Valter Roman, Leonte Rautu, Constantin Doncea, Dumitru Petrescu, Manole H. Manole, Petre Borila, Leonte Tismenitki, a urmat cai diferite in viata, scopul comun insa ramanand acelasi: servirea ideilor comuniste si cultul lui Stalin.
"NOROCOSI". Ei pot fi considerati si norocosii care au ajuns in URSS dupa ce epoca marii terori trecuse, spre deosebire de multi dintre tovarasii din generatia lor care au gasit plutoanele mortii acolo unde au cautat salvarea. Comunisti vechi in PCdR, ilegalisti care au facut si inchisoare din cauza credintei lor oarbe in idealurile comuniste, ei au preferat sa fuga din Romania. Cei mai multi s-au inrolat pe frontul razboiului civil din Spania, altii au lucrat pe la diferite sectii internationale ale Cominternului, o alta parte a scapat de teroare infundand temnitele romanesti.
La Moscova au asteptat, au sperat si au luptat ca Partidul Comunist al Uniunii Sovietice si bratul sau - Armata Rosie -
