Lucrurile tind sa se simplifice. Pe masura ce viata din marile orase devine tot mai haotica, iar accesul la inalta tehnologie este din ce in ce mai facil din cauza sistemelor wireless, comunicarea rapida este accesibila unei mase tot mai mari de oameni.
Pentru presa scrisa, acest fenomen se traduce in formate mai mici, mult mai usor de citit de catre cei care cauta povesti simple si mesaje directe.
Editorii de ziare au ezitat mult timp pana sa ia in calcul formatele mai mici. Pentru multe titluri insa acest fapt a devenit realitate. Odata cu trecerea timpului, renuntarea la formatele mari (broadsheet) a castigat teren: cititorii au fost incantati, advertiserii s-au obisnuit cu acest lucru, iar fenomenul de tabloidizare s-a extins la nivel mondial.
In opinia specialistilor, una dintre cele mai surprinzatoare transformari a fost cea a publicatiei “The Times”, care, din toamna anului trecut, apare in format compact. Publisherii ziarului au intrerupt cei 126 de ani de traditie, dar au decis sa nu foloseasca termenul tabloid, intrucat multi cititori il asociaza inca cu publicatiile de scandal.
“Editorii au ajuns la aceasta formula deoarece au costuri mai mici la tipar, ceea ce conduce automat la scaderea pretului de vanzare a ziarului si la o crestere semnificativa a tirajului”, este de parere Gratiela Florea, director de marketing la regia de media Splendid Mediazece.
In opinia sa, o latura negativa a tabloidizarii presei scrise o constituie continutul editorial, care devine mai putin consistent, fara analize si interpretari, axat in principal pe titluri “explozive”. O alta explicatie a amplorii pe care a capatat-o acest fenomen ar putea fi dorinta trusturilor de presa de a satisface nevoia de informatii a tuturor tipurilor de consumatori de presa scrisa.
“Probabil ca aceasta avalansa de titluri in fo