De mai bine de două decenii, remarcabilul anglist clujean Liviu Cotrău s-a angajat într-o muncă monumentală care, în alte ţări, este de obicei preluată de echipe întregi de filologi, dotate cu mijloace de cercetare şi documentare dintre cele mai complexe - aceea de a traduce şi edita integral opera scriitorului (romantic) american Edgar Allan Poe. Mai multe volume impresionante din poezia şi proza poescă au apărut deja la diverse edituri prestigioase româneşti, începînd cu vechiul Univers şi Institutul European şi ajungînd, recent, la Poliromul ieşean, toate alcătuite minuţios de către profesorul ardelean. Dacă adăugăm la acestea şi monografia critică pe care Liviu Cotrău a dedicat-o autorului Corbului (Coasa Timpului, 1995) şi numeroasele studii istorice şi culturale asupra secolului al XIX-lea american (epoca în care Poe creează) publicate în reviste şi jurnale ori ca ,introduceri" la amintitele antologii, obţinem imaginea unui efort academic gigantic, ce îşi va dezvălui curînd simetria impecabilă, aidoma desenelor precolumbiene, din avion.

Ultima apariţie în spaţiul artistic poesc, oferită de Liviu Cotrău, e Masca Morţii Roşii şi alte povestiri (Polirom, 2003, 2005), o antologie vastă din ficţiunea scriitorului american, redactată între anii 1826-1842 şi intrată, estetic, în faimoasa panoplie tipologică a grotescului şi arabescului, care l-a consacrat pe creatorul lui Pym în literatura universală. În Studiul introductiv, Liviu Cotrău subliniază particularitatea lui Poe în contextul veacului al XIX-lea peste Ocean. Subiectele lui "groteşti" nu au fost întotdeauna pe gustul publicului (nu foarte pregătit atunci, să recunoaştem, pentru subtilitatea şi rafinamentul morbid profesat de autor), iar voluptatea ,farselor" literare şi publicistice practicate cu unii dintre contemporani i-au adus numeroşi inamici. Frecvent, chiar scriitori celebri, din imed