Experimentatul stahanovist politic, Ion Iliescu, nu-l lasa deloc pe Mircea Geoana sa-si traga sufletul dupa ce fostul sau ambasador si ministru de Externe l-a inlaturat, in tovarasie cu Ioan Rus si Miron Mitrea, de la conducerea partidului.
In mare revenire de forma, fondatorul PSD e hotarat sa recupereze primplanul scenei de stanga, sa arate ca are proiecte si mai ales forta de a se situa in fruntea unor constructii politice capabile sa se impuna in ochii publicului votant.
Coagularea unui Pol Social prin recuperarea lui Petre Roman si a altor nostagici ai anilor `90, ramasi fara sinecura, acum, la inceputul secolului XXI, nu reprezinta o concurenta serioasa pentru PSD, dar eclipseaza din imaginea de lider a lui Mircea Geoana.
Aflati in plin razboi rece, intre cei doi s-a declansat o noua intrecere socialista pe ramura, sub deviza "partidului cat mai multa reforma". Plusul de experienta il pune in avantaj pe Ion Iliescu. Fostul presedinte lanseaza cate un proiect si isi obliga adversarul sa reactioneze. Mircea Geoana e pus in situatia sa alerge pe tot terenul facand risipa de energie.
Cand Iliescu trage cu pistolul, Geoana pune mana pe pusca, atunci cand fostul presedinte arunca o grenada populista, actualul lider declanseaza bombardamentul demagogic.
Daca te iei dupa cei doi, o sa crezi ca intr-o luna, doua, PSD si alti "poli" de stanga se vor lepada de pacate, ajungand un club al ascezei morale ai carui membri cauta iluminarea spirituala si curatenia sufleteasca a argintului strecurat. Luat de entuziasm, Mircea Geoana s-a apropiat de adevarurile periculoase din partid.
El denunta ciolaniada din partid si promovarea pe criterii de gasca, infiereaza sistemul de pile si ii sperie pe cei mai slabi de inger sa nu dezerteze la Alianta, ca se intoarce el, PSD-ul, la putere si vad ei pe dracul.
@
