Dupa trei ani de guvernare conservatoare, electoratul norvegian pare determinat sa opteze pentru un viraj la stanga, opineaza, in ajunul alegerilor parlamentare programate pentru luni, majoritatea analistilor din regat. Cele doua mari blocuri politice ale tarii - anume conservatorii grupati in jurul Partidului Popular Crestin al actualului premier Kjell Magne Bondevik, respectiv formatiunile politice stranse in jurul Partidului Muncitoresc al lui Jens Stoltenberg - se cearta actualmente pe tema modului de utilizare a imensei avutii a Norvegiei, bazate pe resursele petroliere ale tarii. Precum bine se stie, regatul este "numarul trei" mondial de pe lista marilor exportatori de petrol, dupa Arabia Saudita si Rusia, astfel incat tara cu un PIB de aproximativ 32.700 de euro pe cap de locuitor este una dintre cele mai bogate ale lumii. La inceputul saptamanii viitoare, 4,6 milioane de alegatori norvegieni vor trebui sa decida modul optim de gestionare pentru atata bunastare. Pe de o parte, premierul conservator Bondevik a redus, pe perioada mandatului sau, impozitele, continuand a depune o buna parte a veniturilor provenite din exporturile de petrol in conturi deschise "pentru zile negre". Conform economistilor norvegieni, regatul are actualmente "la ciorap" aproximativ 152 de miliarde de euro, suma ce ar urma sa garanteze bunastarea generatiilor viitoare chiar si in vremuri de criza petroliera. Bondevik, un preot luteran in varsta de 58 de ani, mai este perceput ca un maestru in stabilirea si perpetuarea aliantelor politice, dat fiind ca el s-a mentinut in ultimii ani fara probleme in fruntea unui guvern minoritar, in cadrul caruia partidul sau era doar "vioara a doua". Socialistii lui Stoltenberg (premier in perioada 2000-2002) insa le reproseaza actualilor guvernanti tocmai aceasta reducere a impozitelor, masura ce ar fi adancit, spun ei, decalajul dintre bogati s