Din 1.250 de societati comerciale din Vrancea, cu o cifra de afaceri de peste 1.700 de milioane de lei, doar putin de jumatate au acceptat sa comunice Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) numele contabililor cu care lucreaza. Potrivit autoritatilor, restul firmelor prefera sa-si rezolve singure problemele legate de contabilitate sau sa apeleze la “oameni cu influenta” in administratiile financiare pentru consultanta in domeniu fiscal. “I

Din 1.250 de societati comerciale din Vrancea, cu o cifra de afaceri de peste 1.700 de milioane de lei, doar putin de jumatate au acceptat sa comunice Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) numele contabililor cu care lucreaza. Potrivit autoritatilor, restul firmelor prefera sa-si rezolve singure problemele legate de contabilitate sau sa apeleze la “oameni cu influenta” in administratiile financiare pentru consultanta in domeniu fiscal. “In acest fel, administratorii societatilor spera ca taxele si impozitele catre stat sa le fie uitate pe moment sau controlul din partea Garzii Financiare sa fie amanat”, a spus Nicolae Marin, presedinte CECCAR Vrancea. Aceeasi politica este aplicata si in cazul numirii cenzorilor la societatile pe actiuni, adica a persoanelor care se ocupa de verificarea partii gestionare si a obligatiilor fiscale. Asadar, in masura in care rudele de gradul I ale functionarilor publici din directiile generale ale Finantelor Publice sau cele ale comisarilor din Garda Financiara accepta functia de cenzor, firma se afla la adapost. Avantajele sunt de ambele parti: “Sotiile, fii sau fiicele acestor functionari publici au posibilitatea sa ajunga mai repede la clienti si, poate, profiturile sunt mai mari. Daca esti cenzor, poti avantaja firmele foarte mult, din moment ce problemele legate de obligatiile fiscale se rezolva intre rude