Daca BNR va forta fara menajamente "trecerea" la creditul in lei, atunci in mod sigur vor avea de suferit dobanzile la depozite.
Scoaterea din competitie a imprumuturilor in valuta prin introducerea unor noi norme prudentiale va isca o lupta fara precedent intre banci pe sporirea atractivitatii produselor de creditare in lei. Cum marja dintre dobanzile active si cele pasive este considerata profitul bancii, orice reducere de dobanda se va produce in valori similare si la credit si la depozit. Aceasta se va intampla numai daca bancherii hotarasc sa ramana la profitabilitatea actuala. Insa cel mai probabil nu se va intampla asa. Guvernatorul Mugur Isarescu a opinat saptamana trecuta ca "santajul" bancilor prin reducerea dobanzilor platite pentru resursele atrase de la populatie nu va mai functiona.
El s-a referit la situatia actuala in care desi dobanzile la creditele in lei au media la 17-19%, cele la depozite sunt cuprinse intre 4% si 9% pe an.
Inflatia se poate ridica in acest an la chiar 8%, ceea ce inseamna ca unele banci ofera dobanzi real negative. Este vorba in special de bancile cu capital strain. HVB ofera 4%, ING - 5%, Volksbank - 5,5% sau Sanpaolo IMI Bank - 6%. In scadere spectaculoasa de forma la acest capitol se regaseste BRD, care pana nu de mult se lauda cu "grija pentru deponenti", iar acum afiseaza o dobanda de numai 6,5% pe an.
La celalalt pol sunt BCR cu 9% pe an, Romexterra - 9%, Bancpost (carnete de economii) - 9%, Eurom Bank - 9%, Nova Banc - 9%, Carpatica - 8,75%, Daewoo - 8,5%, Piraeus - 8,15%, Banca Tiriac - 8%, Transilvania - 8% si Finansbank - 8%. Din tipare iese Libra Bank, care ofera o dobanda anuala de 9,5%.
Bancile au lei in exces, deci cel mai probabil, cresterea concurentei la creditarea in lei va deteriora in scurt timp bonificarea depozitelor. Pe termen mediu insa, datorita faptului ca BNR nu mai remune
