Înainte de 1989 scriitorii erau nişte mituri ale vieţii publice. Toată lumea ştia de Marin Preda, Constantin }oiu, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Octavian Paler, Ştefan Augustin Doinaş. Cărţile lor apăreau în tiraje de sute de mii de exemplare (niciodată îndestulătoare), erau citite cu nesaţ şi comentate multă vreme între colegii de muncă sau de şcoală. Puţini aveau idee cum arată la faţă aceşti scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperţile cărţilor), dar toată lumea ştia aceste nume (aureolate şi de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne şi oase se transforma întotdeauna într-un eveniment memorabil.
Trivializarea spaţiului public (prin proliferarea pe posturile de radio şi televiziune a pornografiei, violenţei, limbajului obscen, umorului grosier) a atins, inevitabil, şi lumea literaturii. Limbajul literar pare a se adapta, de voie, de nevoie, la retorica promovată de emisunile de divertisment ale televiziunii, superficialitatea şi comoditatatea devin elemente definitorii în actul receptării. Dispariţia vreunui maestru al scrisului, între două episoade ale grupului ,Vacanţa Mare" este un prilej pentru a constata cît de departe a ajuns ignoranţa, inclusiv la nivelul responsabililor departamentelor culturale din mass-media.
Pe fondul confuziei de valori care tinde să se instaureze în societatea românească, o carte precum cea publicată recent de Daniel Cristea-Enache este mai mult decît binevenită. Mircea Anghelescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ştefan Augustin Doinaş, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dumitru Micu, Virgil Nemoianu, Z. Ornea, Octavian Paler, Marta Petreu, Andrei Pleşu, Cristian Tudor Popescu, Mihai Şora, Dorin
