Cind a aparut pe piata numarul 6-7/2005, in care este publicat textul lui Paul Goma?

La inceputul lunii august.

Pina la primul comunicat al Uniunii Scriitorilor, ati primit vreun repros ca l-ati publicat pe Goma?

Nu, am primit numai felicitari, care nu aveau legaturi cu Goma. Intreg numarul este dedicat lui Cioran. Nimeni, absolut nimeni nu s-a plins de textul lui Goma. Numarul este apreciat. Va dau un exemplu: in revista Ateneu se scrie ca am scos „un numar excelent“.

Cineva de la Comunitatea Evreiasca v-a telefonat?

Nu, n-am primit nici un telefon de la Comunitatea Evreiasca. Este ceva si mai trist: nimeni de la Uniunea Scriitorilor nu mi-a telefonat, a fost doar acel comunicat de presa din 31 august. Toata supararea mea este legata si de acest aspect. Daca aveau vreo nemultumire, trebuia sa vorbeasca mai intii cu mine. Eu am aflat din presa, motiv pentru care am si reactionat ca atare: nu mai am nici un fel de dialog cu ei. Nici pina astazi, nimeni, niciodata, n-a dat vreun semn. Colegial ar fi fost sa mi se spuna, de la obraz, ce rau am facut.

Vineri, membri ai redactiei, fara dvs., au fost la „judecata“ Uniunii Scriitorilor. De ce n-ati participat?

In semn de protest: s-a aruncat cu anatema asupra unei reviste care n-a facut altceva decit sa publice un scriitor. Personal sint impotriva cenzurii in Romania. Goma a mai avut colaborari la Viata Romaneasca, dar nimeni nu a dat cu parul, nimeni n-a dat comunicate sa spuna ca e o revista antisemita. La Viata Romaneasca am pus in discutie o carte foarte dura a lui Goma, aceea despre evrei si Basarabia, si am publicat fragmente.

Ce va deranjeaza in reactiile Uniunii Scriitorilor?

Ca s-a anuntat in presa ca sintem o revista antisemita si abia dupa aceea ni s-au cerut explicatii.

Domnule Stoiciu, ati avut vreo stringere de in