* Pedro J. de la Peña, Roza vînturilor, traducere din limba spaniolă şi prefaţă de Angelica Lambru, Colecţia "Ficţiune fără frontiere", Editura Paralela 45, 2005. În Roza vînturilor, Pedro J. de la Peña mizează pe diversitate. Sînt opt istorioare, desfăşurate în opt colţuri de lume, fiecare dintre texte explorînd nu doar alt decor sau alte tipuri de personaje, ci şi alte texturi literare. Citindu-le, te simţi ca într-un bazar de mirodenii: arome tari, dozaje subtile, savantlîcuri ale combinaţiilor, voci ademenitoare, aproape hipnotizante, zarvă cu tîlcuri neaşteptate, gesticulaţie exotică. În fond, e vorba de anecdotele unei lumi babelizate şi babilonizate de mondializările turistice, politice, economice sau culturale. Aici, specificul locurilor, cu pitorescul implicit, intră într-un cocteil internaţionalist, unde personajele - vizitatori, emigranţi, traficanţi, translatori, oameni în călătorie de afaceri - dau mercenariatului modern o multicoloră substanţă biografică. Profesor de literatură spaniolă contemporană la Universitatea din Valencia încă din 1982, dar prozator, poet şi critic literar de mai demult, Pedro J. de la Peña arată în acest volum că poate să scrie oricum: cu umor sau cu gravitate, în registrul celei mai gălăgioase oralităţi sau în acela al preţiozităţii livreşti, mitizant sau demitizant, tăios, tandru sau rece, oniric sau realist, dar întotdeauna cu un ceva magic. E un virtuoz al varietăţii, adică un rafinat şi un risipitor. Poate că traducerea unui roman al său - de pildă Primii din Filipine, distins în 2003 cu Premiul Oraşului Salamanca - ni l-ar face şi recognoscibil ca marcă personală. Dacă nu cumva marca lui şi-a găsit deja unicitatea în acest soi de euro literar...
* Pedro J. de la Peña, Roza vînturilor, traducere din limba spaniolă şi prefaţă de Angelica Lambru, Colecţia "Ficţiune fără frontiere", Editura
