Iordana a trecut Carpatii si s-a "asezat" in Transilvania "ca acasa", aducand o mare contributie la cresterea prestigiului vinurilor obtinute pe aceste meleaguri, vinuri ce erau cotate la marile curti europene ale timpului. Iordana, Iordovana, Iordan, Jordan, Jordovan sunt doar cateva din multitudinea de sinonime pe care acest soi le are si sunt cel mai des intalnite in literatura de specialitate romaneasca. De aceea, este unul dintre soiurile autohtone care au o "biografie" pe care cu cat o studiezi mai mult, cu atat devine mai interesanta, mai placuta si mai plina de surprize. Dupa majoritatea autorilor, "certificatul de nastere" al acestui soi, adica luarea lui in cultura, a fost semnat de generatiile de cultivatori anonimi in spatiul cuprins intre Carpati si Nistru, cu mult timp in urma, probabil chiar inainte de aparitia crestinismului.
Fiind un soi cu crestere si vigoare mare, lastarii pot creste intr-un an ca in "basmele romanesti", pana la 2,5-3 metri si, uneori, chiar pot depasi 3,5 metri. Iordana a supravietuit si in epoca migratiilor, cand plantatiile cultivate de la Nistru spre Carpati erau calcate in picioare de copitele cailor, care treceau valuri-valuri spre Europa Centrala si de Vest.
Faptul ca Iordana a fost in trecut unul dintre soiurile de baza ale Moldovei istorice este consemnat de publicatiile aparute in timp ale mai multor autori, dintre care citam: "Iordana sau Iordanul galben este o varietate ce se gaseste in Moldova" sau "renumele vinurilor din regiunea Iasi il produceau varietatile Francusa, Galbena, Feteasca, Iordan, Grasa si Verdele". Cam tot in acele timpuri, soiul Iordana a trecut Carpatii si s-a "asezat" in Transilvania "ca acasa", aducand o mare contributie la cresterea prestigiului vinurilor obtinute pe aceste meleaguri, vinuri ce erau cotate la marile curti europene ale timpului.
Exista insa si o ipoteza ca so
