De la inceputul instalarii la Cotroceni, presedintele Traian Basescu ne-a avertizat ca va fi un presedinte jucator, ceea ce in termeni sportivi inseamna ca va marca goluri, dar nu ne-a prevenit ca va baga goluri si in propria poarta.
Fostul comandant de vas are o pasiune pentru echilibristica pe sarma Constitutiei. Nu are nici o ezitare in a aluneca cu piciorul in sfera partidelor politice, si ale puterii, si ale opozitiei.
Trebuie sa recunosc ca e maestru in public relations. Stie sa castige popularitate in mod stiintific in fiecare din clasele si categoriile societatii romanesti. Pe litoralul Marii Negre a dantuit si batut din palme in ritm de rock, cucerind tineretul, bate satele si catunele in camasa si unde-i noroi cu cizme ca sa stea de vorba cu taranii, se duce cu femei, sa benchetuiasca la Golden Blitz, iar ca sa-i captiveze pe ingineri si constructori s-au dus de zece ori la Margineni, ca o sa intre in Guiness Book, cartea recordurilor, ca seful de stat cu cele mai multe prezente la constructia unui pod.
Eu inteleg ca tine mereu sa-i atraga atentia lui Calin Popescu-Tariceanu ca el, Basescu, e number one. Dar este in aceasta straduinta o lipsa de logica politica. Sa nu stie el oare ca la alegeri anticipate, pentru care are o adevarata obsesie, nu va participa el, ca are asigurat Cotrocenii pana in 2009, ci Alianta D.A., iar romanii vor vota pe baza performantei guvernului si sefului sau Tariceanu? De ce atunci nu trece o saptamana sa nu-i traga acestuia o lovitura sub centura. Si la aeroport, inainte de a decola spre New York, i-a tras lui Tariceanu o dubla lovitura: una ca nu mai socoteste prioritara schimbarea presedintilor Camerei si Senatului, pentru a caror debarcare guvernul se da de ceasul mortii, si a doua ca o vrea aleasa pe Mona Musca, cea care a demisionat din guvern tocmai pentru revenirea lui Tariceanu as
