Conform unui studiu realizat de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) privind comportamentul filantropic, jumãtate dintre români doneazã anual aproximativ 2% din venitul personal şi 1% din venitul familiei. Cea mai mare parte a donaţiei se strânge în curtea bisericii, urmeaza ONG-urile, şcolile şi grãdiniţele, iar pe ultimele locuri instituţiile medicale şi administraţia publicã localã.
Potrivit studiului ARC, jumãtate dintre români doneazã bani, cea mai mare marte dintre ei cãtre biserici. Tinerii sunt cei care nu fac donaţii pentru cauze religioase, ci mai mult pentru programe sociale. Urmeazã ONG-urile, şcolile şi grãdiniţele, iar pe ultimele locuri instituţiile medicale şi administraţia publicã localã.
Donaţiile cãtre bisericã
Anul acesta, Protopopiatul ortodox din Târgu Mureş s-a confruntat cu lipsa donaţiilor din partea enoriaşilor, din cauza calamitãţilor şi a problemelor cu care s-a confruntat populaţia oraşului în acest an. "Anul acesta mari donaţii nu am avut. Am solicitat donaţii doar de la firme, deoarece de la oameni deja ne este groazã sã mai cerem", spune preotul Silviu Negruţiu. Donaţiile cãtre bisericã se folosesc cu precãdere pentru întreţinere şi pentru renovãri, deoarece existã, dupã spusele pãrintelui Negruţiu, o mulţime de probleme care apar de la o perioadã la alta, probleme care necesitã mult mai mulţi bani decât "acea sutã de mii de la un enoriaş". "Necesitãţile unei biserici sunt destul de mari, trebuie plãtit gazul, apa, curentul, trebuie cumpãrate veşminte bisericeşti, Toate aceste cheltuieli sunt destul de ridicate, de aceea, pe lângã banii de la enoriaşi, mai apelãm şi la firme. Pe lângã donaţiile în bani, anul acesta am avut şi donaţii în bunuri, de fapt am organizat strângerea de colete pentru sinistraţi, iar acum încercãm sã strângem fonduri pentru renovarea încãlzirii centrale", mãrturiseşte pãrintele. Cei car