Locul pe care se ridicã astãzi Los Angeles a fost locuit, vreme de secole, de triburile Tongva şi Chumash. Primii spanioli au ajuns pentru prima oarã în zonã în anul 1552, într-o expediţie condusã de Juan Cabrillo. În 1769, spaniolii s-au întors în California pentru a rãmâne o bunã bucatã de vreme. În 1771 a fost fondatã misiunea San Gabriel, în încercarea de a asigura o prezenţã îndelungatã a spaniolilor în zonã.

La 4 septembrie 1781, coloniştii din cadrul misiunii San Gabriel au fondat aşezarea cãreia i-au dat numele de El Pueblo de Nuestra Senora La Reina de Los Angeles de Porciuncula, aşezare care va deveni oraşul pe care astãzi îl cunoaştem sub numele de Los Angeles. Pentru câteva zeci de ani, aşezarea a rãmas reprezentatã doar de o micã misiune şi o fermã.

Independenţa Mexicului faţã de Spania a fost obţinutã în 1820, însã dominaţia spaniolã asupra Californiei a luat sfârşit doar în 1821. Yankeii au preluat controlul asupra Californiei în timpul "Goanei dupã aur", dupã bãtãlia de la Rio San Gabriel, în 1847, şi au "admis" California în rândul Statelor Unite. Abia în 1851, Los Angeles a dobândit statutul de oraş. În 1876, Southern Pacific şi-a completat linia de cale feratã pânã la Los Angeles, moment important în dezvoltarea oraşului. Apariţia cãilor ferate şi descoperirea aurului au adus în aceste ţinuturi foarte mulţi emigranţi. Descoperirea în zonã a ţiţeiului, în 1892, a contribuit şi ea la creşterea demograficã a oraşului. Aceasta a dus la necesitatea asigurãrii unei surse de apã substanţiale şi constante, motiv pentru care, în 1913, William Mulholland a construit un apeduct impresionant.

Ţara Fãgãduinţei

Stabilirea aici, dupã 1913, a marilor studiouri cinematografice a avut efectul unei explozii a afacerilor, ceea ce a adus acestui oraş numele de "Ţara Fãgãduinţei". În anii '20 ai secolului trecut, cinematografia şi industria aer