In aceste ultime zile am avut impresia ca s-a recuperat mai mult din ceea ce consideram a fi o virtuala absenta a romanilor in manifestarile festivalului. Nu oricum, ci cu un considerabil impact asupra publicului, Cristian Mandeal si-a reconfirmat capacitatea de a convinge melomanii care il apreciaza.
La pupitrul Orchestrei filarmonice londoneze (LPO) a adus "in fata" Suita a II-a de Enescu si a facut, din muzica de apus romantic, momente de inaltare sufleteasca, definind prin sunete, mai propriu decat oricare cuvantare, starea iubirii wagneriene din Tristan si expresia de "extaz" a lui Scriabin.
Desi programate cu o anume prudenta discriminatorie, singurele manifestari din Studioul "Mihail Jora" al Radioului au fost concertele cu muzica romaneasca, mai lipsite astfel de public, dar demonstrative prin creatori si interpreti.
Daca nu-i mentionam pe toti maestrii muzicii corale, semnalam nivelul de exceptie al redarii muzicii lor de catre Corul de camera "Preludiu", sub semnul perfectiunii, Corul "Antifonia", consecvent in promovarea noului, Corul Academic Radio, veritabil instrument vocal concertant, precum si pe cei care ii dirijeaza, nume insemnate ale vietii noastre muzicale - Voicu Enachescu, Constantin Rapa,
Dan Mihai Goia. O exceptie poate fi considerata, prin calitatea prezentei artistice si repertoriul ales, Filarmonica "Banatul" din Timisoara care, sub bagheta lui Remus Georgescu, ar fi meritat programarea in dupa-amiezile de Ateneu ale festivalului.
Nu numai prin lucrarile audiate, cu regim de exceptie privitor la locul ocupat in ultima jumatate romaneasca de veac - semnate de Stefan Niculescu, Paul Constantinescu, Theodor Grigoriu, Violeta Dinescu, Remus Georgescu - dar si prin interpretii care au contribuit impreuna cu orchestra la versiuni importante - pianistul Viniciu Moroianu, violonistul Flor
