O groapa ecologica a devenit jucaria disputata de doua grupuri de interese: PSD-UDMR si Funar-mafia italiana. Cu sprijinul Consiliului Judetean, prima echipa a luat un credit de cinci milioane de euro pentru utilaje de colectare si depozitarea gunoaielor... second-hand. O groapa ecologica a devenit jucaria disputata de doua grupuri de interese: PSD-UDMR si Funar-mafia italiana. Primii parteneri au reusit sa-l doboare pe primarul Clujului. Cu sprijinul Consiliului Judetean, prima echipa a cheltuit un credit de 5 milioane de euro pentru utilaje de colectare si depozitare a gunoaielor second-hand. Toata afacerea s-a desfasurat si sub nasul actualului sef al PNA, Daniel Morar, pe atunci la Cluj.
Afacerile cu deseuri facute la Cluj au ca punct de plecare groapa de gunoi a orasului, sugestiv denumita "Pata Rat". Groapa a devenit un punct de reper al orasului dupa ce comunitatea de rromi care traieste aici a ajuns subiect de reportaj pentru presa straina. In intervalul 2001-2002, atat Primaria Cluj, condusa de fostul primar Gheorghe Funar, cat si Consiliul Judetean, controlat de PSD si UDMR, planuiau sa rezolve chestiunea de la Pata Rat si, in general, problema deseurilor orasului. Cum la nivel local Funar si reprezentantii PSD in Consiliul Local se aflau in plin razboi, cei doi poli de putere locali, CJ si Primaria Cluj, au dezvoltat doua proiecte paralele. In acest joc a intrat mai apoi si Guvernul Nastase, prin intermediul Ministerului Mediului, care a aprobat o strategie nationala privind deseurile in care se stipula clar ca autoritatile locale si cele judetene vor colabora la strategia pentru deseuri. Prioritate avand Consiliul Judetean, asta pentru ca PSD sa-i ia din mana "jucaria electorala" lui Funar, care declarase in repetate ocazii ca va rezolva problema gropii de gunoi.
INUTILITATEA PNA. Pana la acest ordin ministerial din anul 2003, Consiliul J
