In 1932 avea loc primul festival de film din lume, la Venetia. Astazi el a ajuns la editia a 62-a (au fost ani în care nu s-a tinut) si e integrat in Bienala de Arta de la Venetia (care include bienalele de arta, respectiv arhitectura). E unul din cele mai presigioase trei festivaluri de film (alaturi de Cannes si Berlin) si isi merita prestigiul. Cel putin din punctul de vedere al filmelor prezentate si ca vedete ce vin an de an aici. Ca organizare, sunt unele aspecte care lasa de dorit, iar altele care lasa chiar mult de dorit (intarzieri la ora de incepere a filmelor, programarea defectuoasa a unora dintre ele, astfel ca doar foarte putini reusesc sa le vada etc.). Ele tin si de capacitatea limitata a salilor (festivalul a luat amploare tot mai mare in ultimii 20-30 de ani), dar si de spiritul latin al organizatorilor.
Anul acesta au fost 19 filme in competitia oficiala, plus unul surpriza (ceea ce e un mod cam ciudat de a prezenta un film in concurs). Preferatul - si al criticii, si al publicului - a fost de departe filmul lui George Clooney Good Night, and Good Luck. Filmat in alb-negru (o imagine foarte buna), are ca subiect politica anticomunista, cu accente paranoice, a lui McCarthy, care a dus la excese si persecutii contra multor personalitati americane ale anilor 50. Filmul e bun, dar nu o capodopera. Facut putin cam prea ca la carte, cu tendinte de academism, se vrea (si chiar si este) foarte corect, dar cam atat; astfel ca i se poate reprosa ca-i lipsesc sarea si piperul, ceea ce e foarte adevarat. A obtinut premiul criticii straine (FIPRESCI) si pe cel pentru scenariu, iar David Strathairn a luat Copa Volpi pentru rolul realizatorului de emisiuni Edward R. Murrow, care a avut curajul sa se razboiasca cu McCarthy.
Leul de Aur i-a revenit unui alt film american - Brokeback Mountain, in regia lui Ang Lee (Tigru si dragon). E un film pol
