Cele mai putin concludente alegeri din istoria postbelica a Germaniei s-au incheiat cu un rezultat incert, insa previzibil: nici una dintre coalitiile deja configurate nu a atras suficiente voturi pentru a putea forma un guvern stabil.
Pentru prima oara dupa multa vreme, nu au existat invinsi si invingatori in cursa electorala, ci doar dezamagiti. Uniunea Crestin-Democrata (CDU) a Angelei Merkel a obtinut, impreuna cu aripa sa bavareza condusa de Edmund Stoiber, 35,2 la suta dintre sufragii, echivalentul a 225 de locuri in Bundestag.
Rezultatul, desi superior celui obtinut de orice alt partid, este unul dintre cele mai slabe din istoria recenta a Uniunii, unii dintre liderii acesteia calificandu-l chiar de-a dreptul ca pe un esec datorat, in primul rand, performantelor neconvingatoare ale doamnei Merkel.
Liberalii – aliatii crestin-democratilor in coalitia preelectorala – au inregistrat, in schimb, una dintre cele mai bune performante din ultima vreme, obtinand 9,8 la suta din voturi si 61 de mandate in Bundestag.
Impreuna, cele doua formatiuni nu intrunesc cele 307 mandate necesare pentru asigurarea majoritatii absolute in camera inferioara a legislativului german.
Nici social-democratii (SPD) cancelarului Gerhard Schroeder nu s-au putut declara invingatori, desi au rasuflat usurati vazand ca pierderile electorale s-au dovedit mult mai mici decat anticipasera: cu 34,3 la suta din voturi, SPD detine 222 de locuri in Bundestag, cu trei mai putin decat adversarii crestin-democrati.
Partenerii lor de coalitie, ecologistii ministrului de externe Joschka Fischer, au obtinut 8,2 la suta din voturi si 51 de mandate – performanta nu prea rea pentru un partid aflat de sapte ani la guvernare, dar nici stralucita.
Ultima formatiune calificata pentru Bundestag, Partidul Stangii (fostii comunisti di
