Daca nu ar fi pancarta care sa anunte ca ai intrat in "Orasul Geoagiu", ai putea crede ca te afli intr-o comuna mai rasarita. Putinele blocuri ale celei mai noi asezari urbane a judetului creeaza impresia ca te afli la Dobra sau la Baita, ca sa luam doua exemple la intamplare.
Ne plimbam pe strazile pustii ale Geoagiului. Aproape toata suflarea localitatii se afla pe camp ori in gradini. Se poate observa cu multa usurinta ca agricultura a ramas indeletnicirea de baza a localnicilor. Un card de gaste traverseaza alene soseaua. Nici claxonul uneia dintre putinele masini care circula prin oras nu le-a deranjat promenada de pranz.
Am putut zari, insa, destule tractoare, un semn de bunastare al cetatenilor din Geoagiu. Localitatea este cunoscuta mai ales prin baile termale de aici. Cei care au in jur de 40 de ani sau mai mult poate isi mai amintesc de o reclama de pe vremea cand la televizor programul dura dura doar doua ore.
Postul national emitea in eter mai mult timp doar in doua cazuri: cand Ceausescu avea o "cuvantare geniala", si asta se intampla mai des, sau cand era un meci de fotbal mai important. La pauzele acestor meciuri se introduceau si cateva reclame. Regretatul actor Jorj Voicu spunea ceva de genul: "Cum? Nu ai ce face? Hai la Geoagiu-Bai!".
Pe langa bai, actualul oras mai era cunoscut si prin Statiunea de Cercetari Agricole. Respectiva institutie mai functioneaza si astazi, dar este departe de ce era odata.
Principiul lui Lavoissier
Ca aproape peste tot in tara in domeniul cercetarii, dar nu numai, si aici se aplica principiul ccelebru al omului de stiinta francez Lavoissier, atat doar ca este folosita varianta romaneasca adaugita: "Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma… in praf si pulbere".
