- Cultural - nr. 185 / 20 Septembrie, 2005 N-am fost niciodata la Meteora. Prima oara cand am auzit cuvantul el imi sugera conotatii cosmice, ma facea sa ma gandesc la un loc in care au cazut … meteoriti. Chiar daca nu e asa, un anume inteles de acest fel il putem accepta, acela al unei legaturi cu Cerul. Intrebarea fireasca este cea legata de fascinatia pe care a putut-o declansa acest loc, spectaculos inainte de toate prin natura sa. Ce i-a putut atrage, insa, pe cei care au decis ca aceste locuri sa fie cele care sa aduca liniste si impacare, cele in care credinta si rugaciunea sa fie singura ratiune de a fi? Dupa ce ai calatorit la Muntele Athos, e firesc sa te intrebi daca poate exista un alt loc care sa-l intreaca pe acesta in puterea credintei? Eu cred ca Muntele Athos s-a putut implini prin Meteora, care poate a fost poarta prin care s-a putut intra in Muntele Sfant. Imaginile de la Meteora, adunate in timp, de prin albume si vederi, iti pot da chiar senzatia ca locurile iti sunt foarte cunoscute chiar inainte de-a le cunoaste. Nu poti sa rezisti tentatiei unei calatorii imaginare, atunci cand ai in fata imaginile spectaculoase ale unui peisaj aproape nelumesc. Ai spune chiar ciudat. Nu atat doar prin ce-a creat natura, cat prin ceea ce a creat puterea credintei. Theocharis Provatiakis a numit acest spectacol al naturii "padure de piatra a campiei Tesaliei". Meteora este nelipsita aproape din orice oferta de a vizita Grecia. Cele 24 de formatiuni stancoase, niste miracole ale naturii care si-a incercat imaginatia, au fost innobilate de credinta ortodoxa, care si-a facut aici salas. Sau locul acesta a fost anume creat pentru cei care au cautat mantuirea prin credinta? Meteoros, in greaca, inseamna "suspendat in aer". E o sintagma care are o concretete denotativa, dar are si un orizont conotativ larg, in care i se face loc metaforei. Sa credem doar c