Judecata tiganeasca, un obicei aparut in comunitatile de pe teritoriul Indiei s-a transmis pana in zilele noastre intr-o forma alterata de schimbarile sociale prin care au trecut rromii, dar si de regulile statelor in care traiesc.
Daca in trecut era singura lege careia ii erau supusi tiganii nomazi din toate colturile lumii, astazi rromii au invatat ca, pana la urma, ii doare mai tare dreptatea din salile de judecata.
Vointa staborului - seful completului de judecata tiganesc - nu are nici o valoare in fata celei exprimate de judecator.
Criss romanii sau judecata tiganeasca s-a pastrat drept unul din obiceiurile prin care rromii isi rezolva probleme care ar putea parea bizare unui judecator, cum ar fi cate salbe merita o fata la nunta sau de ce o familie nu mai vrea sa incheie o casatorie stabilita inca de cand mirii abia invatau sa vorbeasca.
Regulile judecatii
Juriul este format din tiganii batrani respectati in comunitate, iar numarul juratilor este intotdeauna impar, minim 5 si maxim 11. Sub incidenta judecatii tiganesti nu intra crimele, care se judeca numai de catre autoritatile statului.
Desfasurarea judecatii are loc pe teritorii neutre fata de partile care o solicita, daca evenimentele sunt de o gravitate mai mare.
In timpul judecatii le este interzis femeilor care nu sunt in cauza sa ia cuvantul. In cazul nerespectarii acestei reguli, femeile sunt amendate sau gonite din zona unde are loc judecata.
Pentru elucidarea unor cazuri se practica juramantul tiganesc care este format din: blestesteme asupra copiilor, cu carne de porc grasa, cu picioarele in apa, cu cruce facuta si in genunchi. Nu este permis sa se jure amindoua partile.
Daca una din parti s-a j