Consiliul Europei si UE incearca sa adapteze exigentele libertatii de exprimare, al carei pilon este art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la noua realitate a spatiului cibernetic. Nu-i simplu, insa.
In decembrie 2003, Comisia Europeana a dat in judecata noua tari - Franta, Germania, Suedia, Olanda, Grecia, Portugalia, Belgia, Luxemburg si Finlanda - care, aplicAnd o directiva privind protectia datelor personale si a comunicarii electronice, obligau firmele furnizoare de Internet si servicii de telefonie, sa inregistreze datele de mail, fax, telefon pentru a le putea pune la dispozitia
politiei sau justitiei. Consiliul Europei a adoptat in 28 mai 2003 Declaratia Libertatii pe Internet pentru a se opune astfel oricaror masuri (cu exceptia celor stabilite prin sentinta legala) care ar duce la monitorizarea e-mail-ului, a convorbirilor telefonice, a mesajelor trimise pe fax, a navigatiei pe Internet, considerate atingere adusa liberei exprimari.
Legalizarea supravegherii datelor online in SUA, dupa 11 septembrie, a repus in discutie marginile acestei libertati, provocand uriase controverse la nivel mondial.
In Romania, unde navigarea fara restrictii sau ascultarea telefonului reprezinta numai o grija printre alte o suta, inca nu s-a stabilit, prin studiu, cum arata libertatea pe Internet. Unele semnale ingrijoratoare s-au dat. Mai multe organizatii de media au relevat, inca de anul trecut, ca in Regulamentul de Ordine Interioara al TVR figura la art.
11 o prevedere care permitea monitorizarea si controlul „serverelor de e-mail si comunicatie", prin Directia IT&C, pentru uzul Presedintelui-Director General. Acest articol a fost cosmetizat prin formulari ambigue, la inceputul acestui an, numai pentru a inchide gura presei.
Romania se mai lauda cu cateva cazuri de jurnalisti sanctionati s
