Ultimul strop de credibilitate al Parlamentului s-a dizolvat marti in siroaiele de apa scurse din tavanul aurit pe dalele de marmura din Casa Poporului. Senato-rul asezat in fotoliu cu umbrela deschi-sa a ajuns simbolul unei in-stitutii aflate la apogeul ridico-lului si pe ultima treapta a increderii publice. Parlamentarul era oricum un simbol al sterilitatii si incremenirii. Va ajunge sinonimul cretinismului, cu tot jocul exasperant al PSD si PRM, chitite sa-i salveze pe Nastase si Vacaroiu, si cu toata lipsa de organizare si mobili-zare a celor de la PNL si PD. Si atunci la ce e buna o aduna-tura de smintiti organizati in doua cete: una la Camera, alta la Senat? Traian Basescu a speculat abil exasperarea publica lansand o dezbatere pe tema reformarii Legislativului. Propunerea organizarii unui referendum are cel putin patru efecte. 1. Aduce garantat puncte lui Traian Basescu, fiind o tema populista. 2. Reia tema anticipatelor, reformarea Parlamentului lasand deschisa, teoretic, posibilitatea organizarii de alegeri inainte de termen. 3. Pune in pozitie de sah PSD, care a lansat si sustinut un proiect similar. 4. Complica viata premierului Tariceanu, nevoit sa pareze cu o mana declan-sarea anticipatelor si sa se apere cu cealalta de conse-cintele demolarii unui proiect popular. Asa cum se intampla de obicei, dezbaterea publica nu are ca subiect fondul problemei, ci chestiuni secundare. Cui foloseste, de ce acum, cum e la altii, ce urmareste Basescu etc.? Or, fondul problemei este daca Romania isi mai permite sa functioneze cu un Parlament cu doua trepte de viteza, adus la punctul mort de echilibrul fragil dintre putere si opozitie, de jocul tradarilor si de sabotajul metodic al PSD. Da sau nu? Ca simplu cetatean, ma intereseaza mai putin ce efecte si beneficii politice a urmarit Basescu propunand parlament unicameral, ci doar daca proiectul sau are sens, este oport