Secventele finale ale Festivalului "George Enescu" au apartinut turneului Orchestrei Nationale a Frantei, sub bagheta lui Kurt Masur, dirijorul care a parasit mai recent muzicienii newyorkezi in Secventele finale ale Festivalului "George Enescu" au apartinut turneului Orchestrei Nationale a Frantei, sub bagheta lui Kurt Masur, dirijorul care a parasit mai recent muzicienii newyorkezi in favoarea celor de pe Champs Elysees. Un debut de turneu marcat in primul concert de programul schimbat, rod al unei neintelegeri cu organizatorii. Intamplarea, fara prea multe detalii, a provocat surprize prin repetarea Simfoniei a V-a de Prokofiev si, implicit, prilejul de comparatie Jurowski-Masur sau, altfel spus, tinerete-batranete, intr-un text celebru care poate fi citit si cantat diferit. Comparatia s-a extins pianistic si asupra concertelor de Brahms, provocand o competitie de atitudine moderna sau alura romantica Grimaud-Leonskaya, pe acelasi pian cu defectiuni de comunicare corecta a sonoritatilor. Al doilea program, dedicat inaugurarii Anului International al Francofoniei in Romania, dupa Uvertura de Concert a lui George Enescu (cantata prima oara la Washington), si-a marcat valorile nationale extinse din zona walona a Belgiei, cu Cesar Franck (Simfonia), pana la cele ale Tarii Bascilor, cu Maurice Ravel ("Bolero", sarbatorit pentru aniversarea celor 75 de ani gloriosi de la premiera pariziana). Singura creatie autentic franceza, cele Trei schite simfonice "Marea" de Claude Debussy, a avut parte de o versiune nonimpresionista datorata conceptiei dirijorului, germanul Kurt Masur, si completata in bis cu verva iberica a Uverturii la opera "Carmen" de Georges Bizet. Iata, deci, un cocktail demn de protocolul incheierii celei de a XVII-a editii a Festivalului, incheiere care a fost preludata de doua cuvantari, rostite de ambasadorul Frantei si presedintele Romaniei. Afland ast