Invatamantul romanesc este subred. Profesori buni au fost si vor mai fi cu siguranta. Elevi de exceptie, ce transced sistemul tocmai mentionat, au fost si vor mai fi. Speram. Exigentele profesorilor cresc de la an la an. Fitele si mofturile elevilor, de asemenea. Dar selectia naturala pare din ce in ce mai prezenta si in domeniul scolar.
Comunismul, cu celebra zicala, stii nu stii treci clasa, pare sufocat, desi spiritul sau subzista mocnit in mentalitatile unor profesori cu aer capitalist. Asa se face ca la sfarsitul anului scolar 2004 – 2005, au fost scosi din competitia scolara 900 de elevi, care, incomodati de-atatea informatii, s-au lasat la mana lor.
„Repetitio mater studiorum est”, zic profesorii de latina. Elevii prefera mai degraba „dupa noi, potopul”. Si asa este declasat conflictul de interese dintre cele doua parti.
Pentru a cerceta fenomenul destul de ingrijorator, Dima Zainea, inspectorul general al ISJ Constanta, ne-a comunicat ca „repetentia nu este o pedeapsa data elevului, ci o masura de a eficientiza actul educational acolo unde este cazul”, adaugand apoi ca „in Elvetia, daca elevul nu da randament, parintii acestuia cer repetentia fiului tocmai pentru a se putea descurca in viata
fara sa fie un intretinut al familiei”. Cu alte cuvinte, scoala occidentala care te invata cum sa castigi bani, are o latura cat mai practica. Scoala romaneasca are o tendinta aristotelica, in sensul ca aceasta cunoastere este buna pentru sine, nu pentru a scoate vreun avantaj din ea.
Asa s-a ajuns ca la nivel de judet sa avem 315 repetenti la nivel primar, 506 repetenti la nivel gimnazial, iar la nivel liceal 40 de repetenti, plus la scoala de arte si meserii 39 de repetenti, dupa cum ne-a informat Agneta Serban, referent in cadrul ISJ Constanta.
Asa se face ca Scoala nr.1 Cernavoda, in anul scolar 2004-20
