Joi, 22 septembrie 2005. O zi ca oricare. Iata, pe scurt, cum a fost ziua mea, ziua ta, ziua lor, ziua ei.
A mea a inceput prost, mi-a fiert motorul, pe Podul Grant. As fi vrut sa aflu starea vremii, mosmondesc sub bord. Pardon! Nu mai am radioul. Inca nu m-am obisnuit cu gandul ca mi-a fost furat. Impreuna cu antiradarul, dar p-ala da-l dracu’, e ilegal, m-am sugestionat ca mi-l confiscase un politist, sa nu simt paguba.
Scap de Podul Grant, spre slujba. Am ajuns si azi intreg (uf!), meditand: Cu cat se tampeste vremea, se tampesc parca si soferii. Sunt nu doar nervos. Ma simt umilit de Apa Nova. De trei zile incoace. De parca as face dus pe banii lor! Stiu ca s-au umflat lacurile Bucurestiului, dar eu stau la etajul patru! Dambovita e cuminte.
Deschid televizorul si radioul simultan. Sa ma uit la tine, la ei, la ea. Ca sa-ti povestesc apoi tie despre tine, despre ei, despre ea.
ZIUA TA
S-a prabusit sub ape obeliscul de la Costinesti. Simbolul tineretii mele strengare. Ma intunec, dar da-l naibii de beton, nici nu era frumos, iar in preajma lui au murit cinci oameni... Refuz sa adun in gand 5+14+41+... pentru ca bilantul mortilor acestui an afurisit e inca provizoriu. Ascult insa bilantul oficial al acestei zile: 240 de localitati lovite de torente etc.
La Buzau, apa l-a luat de tot pe un muncitor la "podul lui Basescu". In pauza de masa, aflu ca e la moda sa faci pariuri daca-l termina ori nu de ziua lui. Cei mai "inspirati" il iau si pe Dumnezeu in calcul si pun pariu pe starea Lui de spirit din urmatoarele doua luni! Sinistru.
Trec pe alt canal. Aproape inotand, la Costinesti, un barbat scoate din buzunar trei pesti. Aflu ca i-a inundat casa, dar a prins cu mana trei carasei si-i priveste oarecum cu drag: vezi bine, s-a dus averea de rapa, dar are ce manca diseara! Trei pesti capata
