Uzul drogurilor, pe langa ca este nesanatos, este si imoral. Inconstienta consumatorilor este subjugata de constienta (premeditarea) ofertantantilor care stiu ca acel profit reprezinta un tac grav la degradarea potentialului genetic uman. Sunt voci care, dupa modelul prohibitiei alcoolului din SUA (care a generat o exacerbare fara precedent a clandestinitatii), solicita liberalizarea traficului cu popularizarea corespunzatoare a ricurilor, ca-n cazul cafelei, alcoolului si, mai ales, a tutunului.
Aceleasi voci care cer asta, cum cer si bordeluri sau liberalizarea optiunilor sexuale (homosexualism, pedofilie, zoofilie etc.) vor solicita maine liberalizarea traficului de fiinte si organe umane, de armament, masini de lux (furate), substante si componente din sfera NBC.
"Democratizarea" pietei drogurilor, chipurile, ar submina traficul clandestin si ar reduce rata consumului, ca-n cazul boom-ului publicatiilor pornografice care, acum zac pe tarabe. Narcomanii (dependenti) ca si alcoolicii nu-si mai apartin. Aici nu mai poate fi vorba de luciditatea pariului cu sine, a procesului de vointa pentru a renunta la viciu ca-n cazul fumatului. Iar diversitatea ofertei (ingeniozitatea transportului, extensia produselor de sinteza, valoarea halucinogena, pretul, modelul "vestic" etc.) tinde sa creeze o adevarata sub-cultura a mortii albe.
Aspectul poate fi considerat crima asupra spiritului uman, dar si realitate democratica de tranzitie. Europeana, desigur. Uzul drogurilor, pe langa ca este nesanatos, este si imoral. Inconstienta consumatorilor este subjugata de constienta (premeditarea) ofertantantilor care stiu ca acel profit reprezinta un tac grav la degradarea potentialului genetic uman. Sunt voci care, dupa modelul prohibitiei alcoolului din SUA (care a generat o exacerbare fara precedent a clandestinitatii), solicita liberalizarea traficului cu popularizare
