Si la al saselea val de inundatii presedintele Traian Basescu a refuzat sa instituie starea de urgenta, desi exista legislatie in acest sens.

Pentru a doua oara in acest an PSD i-a cerut presedintelui Traian Basescu sa instituie starea de urgenta din cauza inundatiilor. El a refuzat si de aceasta data, pe motiv ca efectele celui de-al saselea val de inundatii pot fi inlaturate fara a se institui un regim special. El a motivat ca declararea starii de necesitate prin CSAT inseamna preluarea administratiei de catre armata si oricum, in momentul de fata, sunt utilizate toate resursele armatei. In plus, Guvernul oricum i-a masuri de alocare de fonduri impotriva efectelor inundatiilor. "Singura mare problema pe care ti-o aduce declararea starii de urgenta la nivel national prin CSAT e inlocuirea administratiei locale cu administratia militara. Or, sunt convins ca un primar stie mai bine decat un ofiter eventual care sunt problemele unei localitati", a motivat Basescu.

LEGE. Regimul starii de urgenta este reglementat prin Ordonanta 1/1999, modificata si adoptata de Parlament cinci ani mai tarziu, devenind Legea 453/2004. Actul normativ reglementeaza starea de asediu si starea de urgenta. Desi seful statului a vorbit de CSAT, interventia acestui organism nu este prevazuta in lege, iar coordonarea masurilor ce trebuie luate revine Ministerului Administratiei si Internelor. Conform legii, starea de urgenta reprezinta "ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica", aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele judete. Starea de urgenta se instituie in doua cazuri: daca exista "pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale" sau daca s-au produs ori sunt iminente "calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a unor dezastre". @