Dupa decizia de reluare a lucrarilor la Canal (1973), prin decretul Consiliului de Stat nr. 109/1975, s-a infiintat Centrala Canalului Dunare - Marea Neagra. In proiectul reluat de Ceausescu, Centrala era constructorul, IPTANA - proiectantul, iar beneficiarul, Administratia Canalului.
De la momentul reluarii efective a lucrarilor (1976) pana in 1980, la conducerea Centralei s-a aflat inginerul Ion Baicu. Nemultumita de ritmul muncii de pe santier, conducerea superioara de partid si de stat a decis in sedinta fulger de Guvern din 14 iunie 1980 numirea prin decret prezidential a generalului colonel Vasile Ionel in functia de adjunct al ministrului Transporturilor si Telecomunicatiilor si director al Centralei Canalului Dunare-Marea Neagra (CCDMN).
LA FATA LOCULUI. Desi de-a lungul carierei sale a mai coordonat lucrarile de pe alte santiere (Tulcea si 2 Mai, jud. Constanta), generalul recunoaste ca nu stia mare lucru despre noul obiectiv incredintat: "Nu cunosteam Canalul, nu cunosteam documentatia si nici perspectiva executiei. Stiam bine, insa, ca termenul stabilit de presedintele tarii de dare in functiune era anul 1982, termen pe care nu aveam cum sa-l comentez."
Marele sau noroc a fost ca vechiul director, inginerul Baicu, l-a luat in primire din prima zi de pe santier si i-a explicat ce era deja facut si ce mai ramasese: "Inginerul Baicu mi-a fost profesor. In fiecare zi, intre orele 8:00 si 14:00, am parcurs impreuna tot traseul Canalului, oprindu-ne in diferite puncte pentru a ma documenta, pe planse si pe teren, cu ceea ce va trebui realizat si prin ce procedee, cu ce forte si cu ce mijloace va trebui lucrat."
SOCOTEALA DIN TARG... Desi termenul de dare in functiune al Canalului era anul 1982, planurile si obiectivele stabilite de catre conducerea de partid nu se potriveau intotdeauna cu realitatea din teren. La doua decenii dupa inaugur
