Manuscris din epoca Brancoveanu, o culegere de retete, considerata de cercetatori a fi cea mai veche carte de bucate romaneasca, cu o "varsta de aproape 300 de ani", dar si un pretios izvor pentru cunoasterea preferintelor elitelor societatii romanesti din acea vreme. Din cele 293 retete 77 sunt pentru peste, de o mare diversitate (cega si "cegulita", clean, crap, jugastru, lin, lostrita, nisetru, pastrav, podet, salau, stiuca,); 10 pentru raci, 6 pentru stridii, iar doua pentru prepararea caviarului (icre de sturion). Pentru prepararea legumelor (hamei, patlagele vinete, tigve, anghenarii, napi calugaresti) sunt 20 retete.

OSTROPELURI. Sosurile, numite si "ostropeluri", de remarcat fiind, pentru vechimea lui, "ostropelul in praf, de a-l purta pretutindenea si sta mult", (un fel de supa instant, de astazi) ca si "ostropelul de graunte de ghenuperi care sa mananca cu gainusi de padure, cu sturzi, mierle si alte pasaruici". Ademenitoare sunt si retetele pentru prepararea carnatilor si conservarea carnii (prin presare, uscare la vant si afumare). Nu lipsesc nici "invataturile de a face vinuri frumoase si de folos si multe feliuri de vutci". Mai multe despre primele carti de bucate si "alcatuitorii" lor pe teritoriul Romaniei, aflati in numarul 50 al Jurnalului de Bucatarie. (Anna Borca) Manuscris din epoca Brancoveanu, o culegere de retete, considerata de cercetatori a fi cea mai veche carte de bucate romaneasca, cu o "varsta de aproape 300 de ani", dar si un pretios izvor pentru cunoasterea preferintelor elitelor societatii romanesti din acea vreme. Din cele 293 retete 77 sunt pentru peste, de o mare diversitate (cega si "cegulita", clean, crap, jugastru, lin, lostrita, nisetru, pastrav, podet, salau, stiuca,); 10 pentru raci, 6 pentru stridii, iar doua pentru prepararea caviarului (icre de sturion). Pentru prepararea legumelor (hamei, patlagele vinete, tigve, an