Desi sint obligati sa investeasca zeci de milioane de euro pentru reducerea poluarii, patronii se pling ca nu stiu ce au cumparat in momentul privatizarii colosilor industriali Semneaza protocoale si acorduri de protejare a mediului inconjurator, dar nu sint in stare sa oblige societatile comerciale sa-si depoziteze gunoaiele in locuri special amenajate. Se lauda ca armonizeaza legislatia nationala cu cea europeana, dar se scuza mereu atunci cind presa semnaleaza poluari masive ale atmosferei, dind vina pe lipsa fondurilor de investitii aflate la dispozitia firmelor. Desi marii agenti industriali, atitia citi au mai ramas, imbicsesc aerul de mai multi ani cu buna stiinta, autoritatile se dovedesc neputincioase sau inchid ochii din diferite motive atunci cind vine vorba despre respectarea normelor de poluare impuse de organismele europene. Probleme mari pun atit firmele mici de cartier, cit si mastodontii industriali aflati inca in proprietatea statului, pentru care autoritatile gasesc cu greu cumparatori. Privatizarile incepute in urma cu aproape zece ani nu au adus rezultate spectaculoase. Ba mai mult, in unele cazuri, hibele din sistem au fost doar transferate din proprietatea publica in cea privata, lucru care ingreuneaza si mai mult verificarile incepute timid in ultimele luni. Au constatat-o pe pielea lor cei de la Garda Nationala de Mediu, care i-au acuzat recent pe reprezentantii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, mostenitorul fostului FPS, ca nu le dau posibilitatea sa studieze contractele de privatizare incheiate cu multi ani in urma, pentru a verifica daca noii patroni au respectat planurile de conformare referitoare la mediu. Clauzele prin care contractele in cauza au devenit secrete ii impiedica astfel pe comisarii Garzii sa vada cit din obligatiile pe care si le-au asumat noii proprietari au fost respectate. Nici la nivelul Doljului, lu