Filialele multinationalelor au dat tonul certificarilor de mediu in Romania. Nu neaparat pentru a-si mari cifra de afaceri sau diminua costurile, ci pentru ca asa cereau proprietarii. “A trebuit sa tinem pasul cu celelalte fabrici ale grupului, care au adoptat toate standardele de calitate, inclusiv cele de mediu”, arata Gilda Lazar, corporate affairs director la producatorul international de tigari JTI. Alaturi de JTI, si alte filiale ale unor jucatori internationali au ales

Filialele multinationalelor au dat tonul certificarilor de mediu in Romania. Nu neaparat pentru a-si mari cifra de afaceri sau diminua costurile, ci pentru ca asa cereau proprietarii. “A trebuit sa tinem pasul cu celelalte fabrici ale grupului, care au adoptat toate standardele de calitate, inclusiv cele de mediu”, arata Gilda Lazar, corporate affairs director la producatorul international de tigari JTI. Alaturi de JTI, si alte filiale ale unor jucatori internationali au ales sa se certifice: Leoni Sistems, Orkla Foods, Smithfield, Dacia Renault sau Philip Morris.

Toate aceste nume grele nu aveau probleme cu inspectorii de mediu, dar au vrut sa arate ca respecta legile internationale din domeniu, mai dure decat normele autohtone.

Dar la ce foloseste in final un certificat de mediu, in afara de imbunatatirea imaginii? “Demonstreaza excelenta unei firme in protectia mediului. Implicit, compania isi sporeste sansele de a vinde clientilor exigenti, bancile si asiguratorii o prefera pentru ca prezinta riscuri mai scazute, iar costurile de operare sunt minimizate”, arata Hilda Gieb-Schramm, directorul general al firmei germane de certificare DQS.

“Prin certificarea de mediu, firma isi sporeste sansele de a-si vinde produsele clientilor exigenti.