E uimitor sa descoperi, intr-un apartament de bloc, fara nici o reminiscenta aristocratica, obiecte care au apartinut unor familii celebre, precum cele ale Ghiculestilor, Vacarestilor, Cantacuzinilor⦠Gazda ne este doamna Georgeta Filitti, istoric si, printr-o uimitoare poveste de viata, inrudita, prin cel care i-a fost sot, Manole Filitti, cu oameni care au scris pagini importante din istoria romanilor. O ambianta de vechi si nou si vocea unui om in care s-au esentializat, parca, toate propensiunile culturale ale inaintasilor.
TRANSILVANIA. Pornim dialogul pe subiectul care ne-a adus acolo: primele culegeri culinare din spatiul romanesc. "O adevarata scoala gastronomica intalnim la Brasov. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XIX-lea, romanii, desi majoritari, nu au drepturi politice. Si atunci fac un lucru: se aliniaza la obiceiurile, gestica, traditiile sasilor si ungurilor. Preiau multe retete. Zeci de familii din Sibiu si Brasov sunt abonate la reviste de gastronomie si de economie casnica vieneze. Vorbim, evident, despre o bucatarie la nivelul elitelor. Pentru ca la nivelul omului de rand bucataria e monotona, nu din lipsa imaginatiei, ci din pricina saraciei".
Cu doamna Georgeta Filitti, in dialog despre viata cotidiana din secolul al XIX-lea
Pentru femeile din paturile instarite, racordul la bucataria occidentala e un element de mandrie. "In casa ei foarte bine tinuta, romanca din Transilvania este mandra cu sine, de reusita alor ei, si este la concurenta cu unguroaica si nemtoaica. Isi aduce mobila de la Viena si un intreg inventar de bucatarie: forme pentru fel de fel de prajituri, masini de rasnit, de presat, de feliat, care circulau in intreaga Europa". Preotese, neveste de notari, avocati, doctori, asesori - ele ajung sa faca nu doar calatoriile de nunta in Occident, ci cate o calatorie pe an la Viena, la Praga
